Calculator Succesiune 2026

O succesiune la notar costă câteva sute de lei pentru un cont bancar mic și câteva mii pentru un apartament. Suma depinde de valoarea bunurilor, de faptul că biroul notarial plătește sau nu TVA și de un singur termen: cei 2 ani de la deces, după care apare impozitul de 1%. Calculatorul de succesiune de mai sus îți arată costul minim pe grila oficială și cota fiecărui moștenitor, cu sumele în lei. Mai jos găsești regulile în vigoare în noiembrie 2026 și articolul de lege din care vine fiecare.

Cât costă o succesiune în 2026

Costul unei succesiuni la notar are trei părți fixe și una care apare doar dacă întârzii:

• onorariul notarului, calculat pe tranșe la valoarea masei succesorale, după anexa nr. 3 la Normele aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024;
• TVA de 21% la onorariu, dacă biroul notarial este plătitor de TVA (art. 291 din Codul fiscal);
• arhivarea dosarului: 25 de lei pentru actele păstrate 10 ani sau 45 de lei pentru cele păstrate permanent, potrivit notei de la anexa nr. 3;
• impozitul de 1% pe imobile, doar dacă succesiunea se finalizează după 2 ani de la deces (art. 111 alin. 3 din Codul fiscal).

Onorariul se plătește o singură dată, pe certificatul de moștenitor, oricâți moștenitori ar fi (art. 23 alin. 1 din Norme). Trei frați care moștenesc un apartament de 300.000 de lei plătesc împreună 3.875,01 lei cu TVA, nu de trei ori această sumă, și împart costul cum se înțeleg, de regulă după cota fiecăruia. La înregistrarea cererii, notarul poate cere în avans onorariul minim, care se scade apoi din onorariul final (art. 25 alin. 1).

Valoarea bunurilor o declară moștenitorii. Pentru imobile, notarul o compară cu studiul de piață al camerei notarilor, cunoscut drept grila notarilor, și poate refuza o valoare vădit nesinceră (art. 4 alin. 1 din Norme). În masa succesorală intră doar bunurile defunctului: înainte de calcul, notarul lichidează regimul matrimonial (art. 1.133 alin. 2 din Codul civil), iar soțul supraviețuitor își păstrează jumătatea din bunurile comune.

Taxe notariale succesiune: grila onorariului minim

Onorariile notarilor sunt minime: un birou poate cere mai mult, dar nu mai puțin. Pentru procedura succesorală, anexa nr. 3 la Normele aprobate prin Ordinul nr. 177/C/2024, publicate în Monitorul Oficial nr. 70 din 26 ianuarie 2024, prevede patru tranșe:

Exemplu. Pentru o masă succesorală de 300.000 de lei se aplică ultima tranșă: 1.205 lei + 0,85% × (300.000 - 65.001) = 1.205 + 1.997,49 = 3.202,49 lei. Cu TVA de 21% (672,52 lei) rezultă 3.875,01 lei.

Grila are o particularitate: la 35.000 de lei onorariul minim este de 824,98 lei, iar la 35.001 lei scade la 725 de lei, pentru că a doua tranșă pornește de la 540 de lei, iar a treia de la 725 de lei. Calculatorul aplică textul așa cum a fost publicat în Monitorul Oficial.

Onorariul se schimbă în câteva situații prevăzute de Norme:

• +25% pentru moștenitorii testamentari care nu sunt soț sau rude în grad succesibil cu defunctul (art. 23 alin. 3);
• câte un onorariu pentru fiecare masă succesorală, la succesiunile succesive (art. 23 alin. 4);
• reducere de până la 100%, la cerere și cu acte doveditoare, pentru moștenitorii minori fără venituri, pentru cei fără venituri sau cu venituri sub venitul minim pe economie și pentru cei din zone declarate calamitate (art. 28);
• până la +25% dacă notarul prestează și alte servicii în procedura succesorală (art. 24 alin. 3).

Cât costă o succesiune după 10, 20 sau 30 de ani

Legea nu stabilește un termen-limită pentru dezbaterea succesiunii și nu prevede penalități care cresc cu anii. O succesiune făcută după 10, 20 sau 30 de ani costă la fel: onorariul notarului, calculat la valoarea de azi a bunurilor, plus impozitul de 1%, datorat o singură dată pentru orice succesiune finalizată după 2 ani de la deces.

Exemplu. Un apartament evaluat azi la 300.000 de lei, al cărui proprietar a murit acum 20 de ani. Onorariul minim cu TVA este de 3.875,01 lei, iar impozitul de 1% de 3.000 de lei, deci 6.875,01 lei. Aceeași succesiune, finalizată în primii 2 ani, ar fi costat 3.875,01 lei.

Ce se schimbă cu adevărat după mulți ani sunt complicațiile:

• Succesiunile succesive. Dacă între timp a murit și un moștenitor, de exemplu bunica după bunic, se dezbat două moșteniri, cu câte un onorariu pentru fiecare masă succesorală (art. 23 alin. 4 din Norme) și cu impozit pentru fiecare, dacă au trecut 2 ani de la fiecare deces.
• Legea aplicabilă. Moștenirea se împarte după legea în vigoare la data decesului (art. 91 din Legea nr. 71/2011). Pentru decesele de dinainte de 1 octombrie 2011 se aplică vechiul Cod civil și Legea nr. 319/1944, inclusiv termenul de acceptare de 6 luni de atunci.
• Actele. Actele de proprietate și de stare civilă se găsesc mai greu, iar duplicatele, extrasele din arhive și martorii care l-au cunoscut pe defunct cer timp.

Riscurile amânării, de la bunurile blocate la pierderea dreptului de a accepta moștenirea, sunt explicate pe larg în ghidul despre ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea. Iar de unde vine ideea că succesiunea ar fi gratuită în primele luni afli din ghidul despre succesiunea gratuită în primele 6 luni.

Impozitul de 1% pe succesiune după 2 ani

Art. 111 alin. (3) din Codul fiscal scutește de impozit moștenirea dezbătută și finalizată în 2 ani de la deces. Dacă termenul este depășit, moștenitorii datorează 1% din valoarea masei succesorale. Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1/2016 (pct. 33 alin. 3) precizează cum se aplică:

• Contează data finalizării, adică data încheierii finale a notarului, nu data la care ai deschis dosarul.
• Baza este activul net imobiliar. Impozitul se calculează doar la valoarea imobilelor. Dacă moștenirea are și bunuri mobile și datorii, datoriile se scad proporțional din imobile și din celelalte bunuri.
• Valoarea minimă este grila notarilor. Dacă valoarea declarată este mai mică decât cea din studiul de piață al camerei notarilor, impozitul se calculează la valoarea din studiu (art. 111 alin. 4^1).
• Certificatul suplimentar eliberat după 2 ani datorează impozit doar pentru imobilele adăugate atunci.
• Partajul succesoral și succesiunile vacante nu datorează impozit.

Notarul calculează și încasează impozitul înainte de încheierea finală și îl virează la buget (art. 111 alin. 6). Exemplu cu datorii: o masă succesorală de 300.000 de lei, din care 240.000 de lei imobile, cu 30.000 de lei datorii. Imobilele reprezintă 80% din masă, deci li se impută 24.000 de lei din datorii. Baza impozitului este 216.000 de lei, iar impozitul 2.160 de lei.

Termenul de 2 ani se împlinește în aceeași zi a lunii din anul al doilea, iar dacă luna nu are acea zi, în ultima zi a lunii (art. 2.552 din Codul civil). Pentru un deces din 15 martie 2024, succesiunea trebuie finalizată până la 15 martie 2026 inclusiv; pentru unul din 29 februarie 2024, până la 28 februarie 2026. Pentru termenele de 2 ani împlinite între 14 iulie și 30 septembrie 2026, Legea nr. 170/2026 a scutit de impozit succesiunile finalizate până la 30 septembrie 2026; excepția nu se mai aplică succesiunilor finalizate după această dată.

Cine moștenește: clasele de moștenitori legali

Fără testament, moștenirea se împarte după Codul civil. Rudele vin la moștenire pe patru clase, iar o clasă mai apropiată le înlătură pe celelalte (art. 964). Soțul supraviețuitor nu face parte din nicio clasă, dar moștenește alături de oricare dintre ele, cu o cotă care crește pe măsură ce rudele sunt mai îndepărtate (art. 971-972).

În interiorul unei clase, ruda de grad mai apropiat o înlătură pe cea mai îndepărtată, iar rudele de același grad împart în mod egal (art. 964 alin. 3-4). Excepția este reprezentarea succesorală: copiii unui copil sau ai unui frate decedat înaintea defunctului vin în locul părintelui lor și iau împreună partea acestuia (art. 965-968). Reprezentarea nu funcționează pentru cel care a renunțat la moștenire.

Soțul supraviețuitor, copiii și părinții sunt moștenitori rezervatari: un testament nu le poate lua mai mult de jumătate din cota legală (art. 1.087-1.088). Calculatorul afișează această parte pentru fiecare dintre ei, iar regulile complete sunt în ghidul despre rezerva succesorală.

Cât moștenește soțul supraviețuitor și cât copiii

Cu copii, soțul supraviețuitor primește un sfert, iar copiii împart în mod egal trei sferturi, oricâți ar fi (art. 972 lit. a și art. 975 alin. 3). Copiii din căsătorii diferite, cei din afara căsătoriei și cei adoptați au drepturi egale.

Cota se aplică doar la moștenire, nu la toate bunurile familiei. Exemplu. Ion lasă o soție și doi copii, un apartament cumpărat în timpul căsătoriei, evaluat la 400.000 de lei, și un teren moștenit de la părinții lui, de 100.000 de lei. Soția își păstrează 200.000 de lei, jumătatea ei din apartament. Masa succesorală este 200.000 + 100.000 = 300.000 de lei: soția moștenește un sfert, adică 75.000 de lei, iar fiecare copil 3/8, adică 112.500 de lei. Bunurile primite de la părinți intră și ele în moștenire, așa cum explică ghidul despre moștenirea de la părinți și soțul supraviețuitor.

Pe lângă cotă, soțul supraviețuitor care nu are altă locuință poate locui gratuit în casa din moștenire până la partaj, dar cel puțin un an de la deces, dacă nu se recăsătorește (art. 973). Când nu vine alături de copii, primește în plus mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun (art. 974).

Moștenirea când defunctul nu are copii: părinți, frați, nepoți

Fără copii și nepoți, moștenesc părinții și frații defunctului. Soțul supraviețuitor ia o treime dacă vin și părinți, și frați, sau jumătate dacă vin doar unii dintre ei (art. 972 lit. b-c și art. 977). Restul se împarte după numărul părinților (art. 978):

• un părinte ia un sfert, iar frații împreună trei sferturi;
• doi părinți iau împreună jumătate, iar frații cealaltă jumătate;
• dacă lipsesc frații, părinții iau tot, iar dacă lipsesc părinții, frații iau tot (art. 979).

Exemplu. Maria moare fără copii și lasă soțul, ambii părinți și doi frați. Soțul primește 1/3, iar clasa a doua 2/3. Părinții iau jumătate din 2/3, adică câte 1/6 fiecare, iar frații cealaltă jumătate, tot câte 1/6 fiecare. Fără soț, fiecare părinte ar lua 1/4 și fiecare frate 1/4.

Frații vitregi. Când frații sunt rude cu defunctul pe linii diferite, partea fraților se împarte în două: jumătate pentru linia tatălui și jumătate pentru linia mamei, iar frații buni iau din ambele (art. 981 alin. 3-4). Cu un frate bun și unul doar după tată, fratele bun primește 3/4 din partea fraților, iar cel după tată 1/4. Nepoții de frate vin prin reprezentare în locul fratelui decedat și împart partea lui.

Fără părinți și frați, moștenesc bunicii (clasa a III-a), apoi unchii și mătușile, iar în lipsa lor verii primari și frații bunicilor (clasa a IV-a). Cu oricare dintre aceste clase, soțul supraviețuitor ia trei sferturi (art. 972 lit. d, art. 982-983).

Cât costă un certificat de calitate de moștenitor

Certificatul de calitate de moștenitor atestă cine sunt moștenitorii și cotele lor, fără să menționeze bunuri (art. 116 din Legea nr. 36/1995). Se folosește, de exemplu, pentru încasarea unor sume sau pentru un proces, când moștenirea nu are încă bunuri de dezbătut. Se eliberează după aceeași procedură ca certificatul de moștenitor.

Normele aprobate prin Ordinul nr. 177/C/2024 nu au un tarif separat pentru el. Onorariul minim pentru un dosar succesoral este de 240 de lei (anexa nr. 3 lit. a), adică 290,40 lei cu TVA, plus arhivarea. Alte situații frecvente:

• certificatul de moștenitor suplimentar, pentru un bun descoperit ulterior: onorariul se calculează pe aceleași tranșe, doar la valoarea bunurilor adăugate (art. 23 alin. 5);
• certificatul european de moștenitor, pentru bunuri din alt stat membru UE: 20% din onorariul certificatului de moștenitor, dar cel puțin 240 de lei (art. 23 alin. 6).

Pașii procedurii și actele cerute sunt descriși în ghidul despre cum obții certificatul de moștenitor.

Cât costă partajul după succesiune

Certificatul de moștenitor îi face pe moștenitori coproprietari, fiecare în cota sa. Ieșirea din indiviziune se poate face la notar, dacă vă înțelegeți, sau în instanță.

La notar, actul de partaj succesoral prin formarea de loturi costă minimum 450 de lei + 115 lei pentru fiecare lot, cu sau fără sultă (anexa nr. 1 pct. 8 din Norme). Pentru doi moștenitori cu câte un lot, onorariul este de 680 de lei, adică 822,80 lei cu TVA; pentru trei loturi, 795 de lei, adică 961,95 lei cu TVA. Partajul succesoral nu datorează impozitul pe transferul imobilelor (pct. 33 alin. 3 lit. f din Normele metodologice ale Codului fiscal). Se adaugă tarifele de carte funciară pentru noile înscrieri.

În instanță, taxa judiciară de timbru pentru partaj este jumătate din taxa calculată pe tranșele de la art. 3 din OUG 80/2013, la valoarea bunurilor. O poți calcula cu calculatorul de taxă judiciară de timbru, la care se adaugă onorariul avocatului și, de regulă, o expertiză de evaluare.

Când se pierde dreptul la moștenire

Moștenirea se acceptă sau se refuză în termen de un an de la deces (art. 1.103 din Codul civil). Termenul curge de la o dată ulterioară dacă moștenitorul s-a născut după deces sau a aflat mai târziu de legătura de rudenie ori de testament, iar instanța poate repune în termen un moștenitor împiedicat din motive temeinice (art. 1.103 alin. 2-3).

• Acceptarea expresă se face printr-un înscris, de regulă o declarație la notar (art. 1.108).
• Acceptarea tacită rezultă din fapte pe care doar un moștenitor le-ar face: vânzarea unui bun din moștenire, folosirea lui ca proprietar sau administrarea lui definitivă (art. 1.110). Actele de conservare și de administrare provizorie nu valorează acceptare.
• Prezumția de renunțare. Cine știa de deces și de calitatea sa de moștenitor, dar nu a acceptat în acest an, este prezumat că a renunțat, până la proba contrară. Prezumția operează doar dacă, după împlinirea anului, moștenitorul este citat în condițiile legii și nu dovedește că a acceptat (art. 1.112).

Dreptul se pierde și prin renunțarea expresă sau prin nedemnitate, de exemplu pentru cel condamnat pentru că a încercat să-l ucidă pe defunct (art. 958-960). Dezbaterea la notar nu are, în schimb, un termen: o moștenire acceptată în primul an poate fi dezbătută oricând, cu impozitul de 1% dacă au trecut 2 ani.

Succesiunea - întrebări frecvente