Calculator Concediu Medical 2026

Concediul medical nu se mai plătește la fel ca acum doi ani. Legea s-a schimbat de trei ori într-un singur an, iar majoritatea calculatoarelor de concediu medical de pe internet folosesc încă regulile vechi. Rezultatul e că îți arată sume mai mari decât primești în realitate. Mai jos găsești formula corectă, actualizată la iulie 2026, și explicația fiecărei cifre.

Cât la sută din salariu primești în concediu medical în 2026?

Pentru boala obișnuită, cea mai frecventă situație și codul 01 de pe certificat, procentul nu mai este 75% fix. Din 1 august 2025, prin Legea 141/2025, art. 17 alin. (1) din OUG 158/2005 prevede un procent progresiv, în funcție de cât durează episodul de boală:

• 55% din baza de calcul, pentru un episod de până la 7 zile
• 65% din baza de calcul, pentru un episod de 8 până la 14 zile
• 75% din baza de calcul, pentru un episod de peste 15 zile

Detaliul care scapă tuturor: procentul se raportează la episodul de boală, nu la fiecare certificat în parte. Dacă iei inițial 5 zile și medicul îți prelungește concediul până la 10 zile, nu primești 55% pe primele 5 și 65% pe următoarele. Se aplică 65% retroactiv, pe toată perioada.

Celelalte afecțiuni au procente proprii, neatinse de modificare: 100% pentru urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, neoplazii, SIDA și bolile infectocontagioase din grupa A; 85% pentru maternitate și îngrijirea copilului bolnav; 80% pentru accidentele de muncă; 75% pentru bolile cardiovasculare, printr-un alineat separat introdus tot în 2025.

Cum se calculează concediul medical: formula pas cu pas

Calculul concediului medical are patru pași. Calculatorul de mai sus îi face automat, dar merită să înțelegi de unde vine cifra.

Pasul 1 - baza de calcul. Se ia media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni ale celor 12 din care se constituie stagiul de asigurare. Intră doar veniturile pentru care s-a plătit contribuția pentru concedii și indemnizații. Media este plafonată la 12 salarii minime brute pe lună, conform art. 10 alin. (1).

Pasul 2 - media zilnică. Se împarte suma veniturilor la numărul total de zile de stagiu de cotizare din cele 6 luni. Normele de aplicare plafonează acest număr la zilele lucrătoare ale fiecărei luni, așa că pentru un salariat cu normă întreagă și fără absențe cele două coincid. Rezultatul se numește media zilnică a bazei de calcul, prescurtată Mzbci.

Pasul 3 - zilele plătite. Durata concediului e exprimată în zile calendaristice, dar art. 10 alin. (5) e clar: se plătesc doar zilele lucrătoare din interval. Weekendurile și sărbătorile legale nu se plătesc. Din numărul rezultat se scade apoi prima zi lucrătoare, despre care găsești explicația mai jos.

Pasul 4 - indemnizația. Se înmulțește media zilnică cu procentul aplicabil și cu numărul de zile lucrătoare plătite. Rezultatul e indemnizația brută, din care se rețin apoi contribuțiile.

Concediul medical se plătește din brut sau din net?

E cea mai frecventă confuzie, și răspunsul e că ambele intervin, în etape diferite. Baza de calcul se face din veniturile brute, nu din salariul net. Dar procentul de 55%, 65% sau 75% nu se aplică la ce primești tu pe card, ci la media brută plafonată.

Din indemnizația brută rezultată se rețin apoi contribuțiile, iar ce rămâne e net. De aceea, un concediu medical la 75% nu înseamnă că primești 75% din salariul tău net. După rețineri, pentru boala obișnuită, ajungi la aproximativ 58,5% din indemnizația brută.

Calculatoarele care îți cer salariul net ca input calculează greșit din start, pentru că legea nu lucrează cu netul nicăieri în formulă.

Prima zi de concediu medical nu se mai plătește: ce s-a schimbat

Prin OUG 91/2025, pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, indemnizația se calculează pentru un număr de zile diminuat cu o zi. E o măsură temporară, cu termen.

Întrebarea practică e care zi se pierde, iar Ordinul MS/CNAS 506/1030/2026 o lămurește: se scade prima zi lucrătoare din concediu, nu prima zi calendaristică. Diferența contează. Dacă răcești vineri seara și concediul începe sâmbătă, nu pierzi sâmbăta, care oricum nu se plătea. Pierzi luni. Practic, o zi lucrătoare se pierde întotdeauna, indiferent când începe concediul.

O corecție importantă a venit prin Legea 64/2026, aplicabilă concediilor de la 1 iunie 2026: diminuarea se aplică o singură dată per episod de boală, indiferent câte certificate se eliberează. Înainte, fiecare certificat „în continuare" risca o nouă scădere, ceea ce penaliza tocmai bolile lungi.

Sunt exceptate complet de la diminuare: maternitatea, riscul maternal, îngrijirea pacientului oncologic, pacienții din programe naționale de sănătate și certificatele eliberate în regim de spitalizare. Contraintuitiv, îngrijirea copilului bolnav nu e pe listă, deci părintele care stă acasă cu copilul pierde ziua.

Ziua diminuată nu dispare complet din evidențe: rămâne stagiu de asigurare, îți menține calitatea de asigurat și se înregistrează în REGES.

Câți bani primești efectiv: exemplu pe salariu de 5.000 lei

Să luăm un caz concret. Salariu brut de 5.000 lei, constant în ultimele 6 luni, boală obișnuită (cod 01), concediu de 5 zile lucrătoare.

Baza de calcul e media brută, adică 5.000 lei, sub plafonul de 51.900 lei, deci nu se plafonează. Media zilnică se obține împărțind suma celor 6 luni la numărul de zile lucrătoare din ele, aproximativ 129 de zile, ceea ce dă în jur de 232 lei pe zi.

Episodul are sub 7 zile, deci procentul e 55%. Din cele 5 zile lucrătoare se scade prima, rămân 4 zile plătite. Indemnizația brută e 232 × 55% × 4, adică aproximativ 511 lei.

Din ea se rețin CAS 25%, CASS 10% și impozit 10% pe ce rămâne. Suma pe mână e în jur de 299 lei. Dacă ai fi lucrat aceleași 5 zile, ai fi luat aproximativ 665 lei net. Diferența e prețul real al unei răceli de o săptămână.

Câte zile plătește angajatorul și de când plătește statul (FNUASS)?

Pentru boala obișnuită, plata e împărțită. Ziua 1 nu o suportă nimeni, fiind cea diminuată. Zilele 2-6 le suportă angajatorul, din fondul propriu. Din ziua 7 încolo plătește Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin casa de asigurări.

Zilele se numără calendaristic, dar în fiecare interval se plătesc doar zilele lucrătoare. Un concediu de 5 zile nu ajunge niciodată la FNUASS, e suportat integral de firmă.

Există excepții semnificative. Se suportă integral din FNUASS, din prima zi: maternitatea, îngrijirea copilului bolnav, carantina, riscul maternal, îngrijirea pacientului oncologic și reducerea timpului de muncă. Izolarea se plătește din FNUASS din ziua 1, angajatorul neavând nicio contribuție. Iar accidentele de muncă și bolile profesionale au regim complet separat, sub Legea 346/2002: angajatorul suportă 3 zile, iar din ziua 4 plătește FAAMBP, fondul de accidente.

Tabel complet coduri concediu medical și procentele aferente

Codul apare pe certificatul eliberat de medic și determină tot: procentul, cine plătește și ce taxe se rețin.

Ce taxe se rețin din indemnizația de concediu medical?

Aici greșesc cele mai multe calculatoare de concediu medical, iar erorile merg în ambele sensuri.

CAS 25% se reține, pe indemnizația efectivă. Unele surse încă folosesc o bază redusă de 35% din câștigul salarial mediu brut. Regula aceea era la art. 139 alin. (3), care e abrogat din 2018. Dacă un calculator o aplică, îți arată un net mult mai mare decât realitatea.

CASS 10% nu se reține pe toate concediile medicale, ci doar pe trei coduri: 01, 07 și 10. A fost introdus în ianuarie 2024 și restrâns la aceste coduri în aprilie 2024, prin OUG 34/2024. Un calculator care aplică CASS pe orice cod greșește pe majoritatea situațiilor.

Impozitul de 10% se aplică pe ce rămâne după CAS și CASS. Sunt neimpozabile maternitatea, îngrijirea copilului bolnav, riscul maternal și îngrijirea pacientului oncologic.

O capcană merită semnalată separat: indemnizația pacientului oncologic însuși (cod 14) este impozabilă, deși e scutită de CASS. Scutirea de impozit acoperă îngrijitorul pacientului oncologic (cod 17), nu pacientul. Cele două liste de scutiri nu coincid și e ușor de inversat.

Reguli rapide utile: pentru boala obișnuită, net ≈ brut × 58,5%. Pentru codurile impozabile dar scutite de CASS, net ≈ brut × 67,5%.

Câte zile de concediu medical poți lua pe an?

Pentru incapacitate temporară de muncă obișnuită, limita e de 183 de zile într-un an, calculate din prima zi de îmbolnăvire. De la ziua 91 e nevoie de aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, deci nu mai decide singur medicul de familie.

Durate speciale, prevăzute de art. 13: 1 an în ultimii 2 ani pentru bolile cardiovasculare; 1 an și 6 luni în ultimii 2 ani pentru neoplazii și SIDA; toată perioada de tratament până la vindecare pentru tuberculoză și anumite tipuri de arsuri.

Pentru situații specifice: 126 de zile la maternitate (63 prenatal + 63 postnatal), cu minimum 42 de zile de lăuzie obligatorii; 45 de zile pe an pentru fiecare copil la îngrijirea copilului bolnav, plafon care nu se aplică însă la boli infectocontagioase, imobilizare în aparat gipsat sau intervenții chirurgicale; 90 de zile în ultimele 12 luni la reducerea timpului de muncă.

Ce faci dacă angajatorul refuză să îți plătească concediul medical

Se întâmplă des, mai ales pe zilele 2-6, cele suportate din fondul firmei. Refuzul e o încălcare a obligațiilor angajatorului și ai la dispoziție două căi.

Sesizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă din județul unde firma își are sediul. E gratuită, se poate face online, iar ITM poate dispune măsuri și aplica amenzi. E calea rapidă, dar nu îți aduce direct banii.

Acțiunea în instanță, prin cerere de chemare în judecată pentru drepturi salariale. Cererile în conflictele de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru, deci nu te costă nimic să deschizi procesul. Termenul de prescripție e de 3 ani de la data la care suma era datorată, așa că nu ești presat să acționezi imediat, dar nici nu are rost să amâni.

Dacă angajatorul refuză să depună certificatul la casa de asigurări, blocând partea suportată din FNUASS, prejudiciul se recuperează tot pe cale judiciară, iar culpa îi aparține integral.