Cuprins
- Cum se calculează TVA: formula de calcul
- Cum scazi TVA dintr-o sumă cu TVA inclus
- Cotele de TVA în 2026: 21% și 11%
- De când se aplică TVA 21% și ce cotă pui pe facturile vechi
- Rotunjirea TVA pe factură: pe fiecare produs sau pe total
- Plafonul de TVA în 2026: când devii plătitor de TVA
- Prețul include TVA? Litigii cu partenerii și cu ANAF
- Calculul TVA - întrebări frecvente
Calculul TVA se face în două direcții: adaugi taxa la un preț fără TVA sau o scoți dintr-o sumă care o include deja. Mai jos găsești formulele pentru cotele de 21% și 11%, în vigoare din 1 august 2025, cotele vechi pentru facturile de dinainte, regula de rotunjire și plafonul de la care o firmă sau un PFA devine plătitor de TVA, cu trimiteri la Codul fiscal în forma de la 3 noiembrie 2026.
Cum se calculează TVA: formula de calcul
Cota de TVA se aplică asupra bazei de impozitare, adică asupra prețului fără TVA (art. 291 alin. 1 din Codul fiscal). Dacă pornești de la prețul fără TVA, ai nevoie de două formule:
- TVA = preț fără TVA × cota / 100, adică preț × 0,21 la cota de 21% și preț × 0,11 la cota de 11%;
- preț cu TVA = preț fără TVA × (1 + cota / 100), adică preț × 1,21, respectiv preț × 1,11.
Exemplu la 21%. Un serviciu facturat cu 1.000 de lei fără TVA: TVA = 1.000 × 0,21 = 210 lei, iar clientul plătește 1.210 lei.
Exemplu la 11%. Alimente de 250 de lei fără TVA: TVA = 250 × 0,11 = 27,50 lei, total 277,50 lei.
Același rezultat îl obții cu regula de trei simplă: dacă la 100 de lei fără TVA corespund 21 de lei TVA, la 1.000 de lei corespund 1.000 × 21 / 100 = 210 lei. În Excel sau Google Sheets, cu prețul în celula A1, formula este =A1*21% pentru TVA și =A1*121% pentru prețul cu TVA.
Cum scazi TVA dintr-o sumă cu TVA inclus
Când ai doar totalul, de pe un bon sau dintr-o ofertă cu TVA inclus, nu scazi 21% din sumă. TVA reprezintă 21% din prețul fără TVA, nu din total, așa că se calculează prin procedeul sutei mărite, descris la pct. 36 lit. b) din normele metodologice la titlul VII al Codului fiscal (HG 1/2016):
- TVA = suma cu TVA × cota / (100 + cota), adică suma × 21 / 121 la cota de 21% și suma × 11 / 111 la cota de 11%;
- preț fără TVA = suma cu TVA / (1 + cota / 100), adică suma / 1,21, respectiv suma / 1,11.
Practic, TVA reprezintă aproximativ 17,36% din totalul cu TVA la cota de 21% și 9,91% la cota de 11%.
Exemplu la 21%. Factură de 1.500 de lei cu TVA inclus: TVA = 1.500 × 21 / 121 = 260,33 lei, iar prețul fără TVA este 1.239,67 lei. Verificarea: 1.239,67 × 0,21 = 260,33.
Exemplu la 11%. Cumpărături alimentare de 100 de lei: TVA = 100 × 11 / 111 = 9,91 lei, preț fără TVA 90,09 lei.
Greșeala frecventă este să calculezi 21% din total. Din 1.210 lei ar ieși un TVA de 254,10 lei și un preț fără TVA de 955,90 lei, deși răspunsul corect este 210 lei și 1.000 de lei. Pe exemplul acesta, diferența ajunge la 44,10 lei.
Cotele de TVA în 2026: 21% și 11%
De la 1 august 2025, Codul fiscal are două cote: cota standard de 21%, pentru tot ce nu are cotă redusă și nu e scutit, și o singură cotă redusă, de 11%, pentru lista închisă din art. 291 alin. (2). Cotele reduse de 9% și 5% nu mai există. Ultima completare a listei, prin Legea 199/2026, se aplică din 18 octombrie 2026 hranei pentru albine.
Ce cotă de TVA se aplică în 2026, pe categorii
| Bunuri și servicii | Cota | Temei în art. 291 |
|---|---|---|
| Majoritatea bunurilor și serviciilor: electronice, haine, carburanți, mașini, servicii IT, consultanță, reparații | 21% | alin. (1) |
| Băuturi alcoolice, răcoritoare din codul NC 2202, alimente cu zahăr adăugat de cel puțin 10 g la 100 g, suplimente alimentare | 21% | alin. (2) lit. b) |
| Locuințe noi, inclusiv cele de până la 120 mp și 600.000 lei | 21% | alin. (1) |
| Medicamente de uz uman (cele veterinare au 21%) | 11% | alin. (2) lit. a) |
| Alimente și băuturi nealcoolice, animale și păsări vii din specii domestice, cu excepțiile de mai sus | 11% | alin. (2) lit. b) |
| Alimentare cu apă și canalizare, apă pentru irigații | 11% | alin. (2) lit. c), d) |
| Îngrășăminte, pesticide, semințe și servicii agricole (cele chimice până la 31 decembrie 2031) | 11% | alin. (2) lit. e), f) |
| Cărți, manuale, ziare și reviste, tipărite sau electronice | 11% | alin. (2) lit. g) |
| Intrarea la castele, muzee, case memoriale, monumente, grădini zoologice și botanice | 11% | alin. (2) lit. h) |
| Lemne de foc, peleți și brichete din lemn pentru încălzire (până la 31 decembrie 2029) | 11% | alin. (2) lit. i), j) |
| Energie termică pentru populație, spitale, școli, ONG-uri și furnizori de servicii sociale, între 1 noiembrie și 31 martie | 11% | alin. (2) lit. k) |
| Clădiri pentru cămine de bătrâni, case de copii și centre pentru minori cu handicap | 11% | alin. (2) lit. l) |
| Cazare la hotel, pensiune și similare, închirierea locurilor de camping | 11% | alin. (2) lit. m) |
| Restaurant și catering, fără băuturile alcoolice și răcoritoarele din codul NC 2202 | 11% | alin. (2) lit. n) |
| Turte proteice și siropuri pe bază de zahăr pentru hrana albinelor (din 18 octombrie 2026) | 11% | alin. (2) lit. o) |
Codurile NC ale alimentelor sunt stabilite prin normele metodologice. La restaurant, aceeași notă poate avea 11% pe mâncare și 21% pe vin sau pe răcoritoare.
Unele operațiuni nu au TVA deloc, pentru că sunt scutite prin art. 292: spitalizarea și îngrijirile medicale, serviciile stomatologice, învățământul autorizat, meditațiile date de cadre didactice, serviciile poștale publice. Scutirea nu e o cotă de 0%: furnizorul nu adaugă TVA, dar nici nu își poate deduce TVA-ul plătit la achiziții.
De când se aplică TVA 21% și ce cotă pui pe facturile vechi
Legea 141/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 25 iulie 2025, a schimbat cotele de la 1 august 2025: cota standard a urcat de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 9% și 5% au fost înlocuite cu 11%. Cota de 19% se aplicase din 1 ianuarie 2017, după cota de 20% din 2016.
Cotele de TVA înainte și după 1 august 2025
| Cota | Până la 31 iulie 2025 | Din 1 august 2025 |
|---|---|---|
| Standard | 19% | 21% |
| Redusă | 9%: alimente, medicamente de uz uman și veterinar, apă, cazare, restaurant, locuințe de până la 120 mp și 600.000 lei, panouri fotovoltaice și pompe de căldură pentru locuințe, intrarea la cinematografe, parcuri de distracții, evenimente culturale și sportive | 11%, pe o listă mai scurtă |
| Redusă | 5%: cărți, manuale, ziare și reviste, intrarea în muzee, lemne de foc și peleți, energie termică în sezonul rece | 11% |
Listele cotelor reduse s-au schimbat de mai multe ori între 2017 și 2025; tabelul arată forma lor din 31 iulie 2025.
Pentru o factură emisă după schimbare nu contează data facturii, ci data faptului generator: data livrării bunului sau a prestării serviciului (art. 281 alin. 1). Art. 291 alin. (4) spune că se aplică cota în vigoare la acea dată. O lucrare terminată pe 25 iulie 2025 și facturată pe 5 august 2025 rămâne cu 19%.
Regula se inversează la avansuri. Dacă ai încasat un avans sau ai emis factura înainte de livrare, TVA devine exigibil atunci, la cota de la acea dată (art. 282 alin. 2), iar la livrarea făcută după schimbarea cotei taxa se regularizează la cota nouă (art. 291 alin. 6). Un avans de 10.000 de lei plus 1.900 de lei TVA, facturat în iulie 2025 pentru o livrare din septembrie 2025, se regularizează la 21%: încă 200 de lei TVA.
La locuințe, cota redusă a dispărut la 1 august 2025, cu un regim tranzitoriu de 9% pentru cei care semnaseră un antecontract până la 1 august 2025, pentru o locuință de cel mult 120 mp și 600.000 de lei fără TVA. Regimul a expirat inițial la 31 iulie 2026 (art. III din Legea 141/2025), apoi a fost redeschis până la 30 septembrie 2026 prin Legea 161/2026. Cine a cumpărat cu 21% între 1 august 2026 și intrarea în vigoare a Legii 161/2026, în aceleași condiții, poate cere restituirea diferenței de TVA începând cu 1 octombrie 2026. Din 1 octombrie 2026, locuințele noi se vând cu 21%.
Pentru calculele pe facturi de dinainte de august 2025, alege în calculator opțiunea Cote vechi, apoi 19%, 9% sau 5%.
Rotunjirea TVA pe factură: pe fiecare produs sau pe total
Codul fiscal nu conține o regulă de rotunjire pentru TVA. Art. 319 alin. (20) lit. i) și j) cere ca factura să arate baza de impozitare pentru fiecare cotă și suma TVA în lei, în funcție de cote. Calculul se face, așadar, pe cote, nu pe produs.
Facturile transmise prin RO e-Factura urmează specificațiile RO_CIUS (Ordinul ministrului finanțelor 1366/2021), construite pe standardul european EN 16931. Standardul cere ca TVA pentru fiecare cotă să fie egal cu totalul bazei de impozitare a acelei cote înmulțit cu cota și rotunjit la două zecimale (regula BR-CO-17). Rotunjirea se face o singură dată, pe total, nu pe fiecare linie.
Exemplu. Trei produse de câte 12,50 lei fără TVA, la 21%. Pe fiecare linie, TVA ar fi 2,625 lei, rotunjit la 2,63 lei, deci 7,89 lei adunat. Pe total, 37,50 × 0,21 = 7,875 lei, rotunjit la 7,88 lei. Diferența de un ban explică de ce programele de facturare și calculul manual nu dau mereu aceeași sumă. Calculatorul de mai sus rotunjește la ban o singură dată, așa că introdu totalul fără TVA pentru o cotă, nu prețul unui singur produs.
Factura se poate emite și în euro sau în altă monedă, dar TVA trebuie exprimat în lei (art. 319 alin. 23), la cursul prevăzut de art. 290: cursul BNR, cel al Băncii Centrale Europene sau cel al băncii prin care se fac plățile, valabil la data exigibilității. La 1.000 de euro fără TVA și, de exemplu, un curs de 5,30 lei, TVA de 210 euro înseamnă 1.113 lei pe factură.
Plafonul de TVA în 2026: când devii plătitor de TVA
Nu orice firmă adaugă TVA pe facturi. Art. 310 din Codul fiscal permite regimul special de scutire pentru întreprinderile mici stabilite în România, SRL, PFA sau întreprindere individuală, a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 395.000 de lei. Plafonul a crescut de la 300.000 de lei la 1 septembrie 2025, prin OG 22/2025. Sub plafon nu colectezi TVA, dar nici nu poți deduce TVA-ul de pe facturile de achiziție. Poți opta oricând pentru înregistrarea voluntară (alin. 3), ceea ce are sens când clienții tăi sunt firme plătitoare de TVA.
În cifra de afaceri intră livrările și serviciile taxabile din anul calendaristic, dar nu și vânzarea mijloacelor fixe proprii (alin. 2). Când depășești plafonul, ceri înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii, iar regimul normal de taxare se aplică chiar de la tranzacția prin care ai depășit plafonul (alin. 6).
Dacă nu ceri înregistrarea sau o ceri cu întârziere, ANAF te înregistrează din oficiu de la data depășirii și îți stabilește ca TVA de plată diferența dintre taxa pe care trebuia să o colectezi și cea pe care ai fi putut să o deduci în tot acest interval (alin. 6^1). Pentru un PFA care vinde către persoane fizice, taxa rareori mai poate fi recuperată de la clienți, așa că o plătește din banii deja încasați. Aici devine importantă întrebarea din secțiunea următoare: TVA se adaugă peste prețurile încasate sau se scoate din ele?
TVA la încasare este un sistem opțional, nu un plafon de înregistrare. Îl pot alege firmele cu cifra de afaceri sub 5.000.000 de lei în 2026 (5.500.000 de lei din 2027, art. 282 alin. 3, modificat prin OUG 8/2026). TVA-ul de pe factură se calculează la fel, cu aceleași cote; se schimbă doar momentul în care îl datorezi statului: la încasarea facturii, nu la emitere.
Prețul include TVA? Litigii cu partenerii și cu ANAF
Cele mai multe dispute pe TVA nu țin de formulă, ci de întrebarea cine suportă taxa. Normele Codului fiscal (pct. 36) aplică cota peste preț când părțile au convenit că prețul nu include TVA și scot taxa din preț când au convenit că o include, precum și la vânzările directe către populație fără factură. De aceea contează formularea din contract: 10.000 lei plus TVA sau 10.000 lei, TVA inclus.
Schimbarea cotei din august 2025 a făcut diferența vizibilă. La un contract cu prețul de 12.100 de lei, TVA inclus, vânzătorul păstra 10.168,07 lei la cota de 19% și doar 10.000 de lei la 21%. La un preț de 10.000 de lei plus TVA, cumpărătorul plătește 12.100 de lei în loc de 11.900. Dacă un partener îți refuză diferența sau ți-a facturat o cotă greșită, factura se corectează, iar suma neplătită se poate recupera cu dobânda legală penalizatoare și, la nevoie, prin procedurile descrise în ghidul despre recuperarea creanțelor.
Când TVA apare abia după un control, de exemplu pentru o persoană fizică ce a vândut mai multe apartamente și pe care ANAF o consideră persoană impozabilă, prețurile din contracte nu pomeneau taxa. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în cauzele conexate C-249/12 și C-250/12, Tulică și Plavoșin (7 noiembrie 2013), că prețul stabilit fără nicio mențiune despre TVA se consideră că include deja taxa, dacă vânzătorul nu o poate recupera de la cumpărător. Pentru o vânzare de 121.000 de lei, diferența e mare: 25.410 lei dacă TVA se adaugă peste preț, 21.000 de lei dacă se scoate din el.
TVA suplimentar stabilit la o inspecție fiscală vine printr-o decizie de impunere, cu dobânzi și penalități de întârziere. Contestația se depune în 45 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii (art. 270 alin. 1 din Codul de procedură fiscală). Pașii sunt explicați în ghidul despre contestația deciziei de impunere ANAF. Dacă ai primit doar o înștiințare înaintea controlului, citește mai întâi ce să nu faci după o notificare de la ANAF, iar dacă suma e mare și nu o poți achita deodată, vezi condițiile pentru eșalonarea la plată la ANAF.
Calculul TVA - întrebări frecvente
Cum se calculează TVA dintr-o sumă?
Dacă suma include deja TVA, o înmulțești cu cota și o împarți la 100 plus cota: la 21%, TVA = suma × 21 / 121, iar la 11%, TVA = suma × 11 / 111. Din 1.210 lei cu TVA inclus, TVA este 210 lei, iar prețul fără TVA este 1.000 de lei. Normele metodologice ale Codului fiscal numesc metoda procedeul sutei mărite (pct. 36 din normele la titlul VII, aprobate prin HG 1/2016). Greșeala frecventă este să scazi 21% din sumă: 21% din 1.210 lei înseamnă 254,10 lei, adică prea mult.
Care este formula de calcul pentru TVA de 21%?
Pornind de la prețul fără TVA: TVA = preț × 0,21, iar prețul cu TVA = preț × 1,21. Pornind de la prețul cu TVA: TVA = preț × 21 / 121, iar prețul fără TVA = preț / 1,21. De exemplu, 2.500 de lei fără TVA înseamnă 525 de lei TVA și 3.025 de lei în total. Cota de 21% este cota standard din art. 291 alin. (1) din Codul fiscal, în vigoare din 1 august 2025.
De când este TVA 21% în România?
Din 1 august 2025. Legea 141/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 25 iulie 2025, a majorat cota standard de la 19% la 21% și a înlocuit cotele reduse de 9% și 5% cu o singură cotă redusă, de 11% (art. 291 alin. 1 și 2 din Codul fiscal). Cota de 19% se aplicase din 1 ianuarie 2017. Pentru o livrare sau un serviciu prestat până la 31 iulie 2025 rămâne valabilă cota veche, chiar dacă factura se emite mai târziu.
La ce se aplică TVA de 11%?
Cota redusă de 11% din art. 291 alin. (2) din Codul fiscal se aplică la medicamentele de uz uman, la alimente (fără băuturile alcoolice, răcoritoarele din codul NC 2202, alimentele cu zahăr adăugat de cel puțin 10 g la 100 g și suplimentele alimentare), la apă și canalizare, la cazare, la restaurant și catering (fără alcool și băuturile NC 2202), la cărți, manuale, ziare și reviste, la intrarea în muzee și monumente, la lemnele de foc și peleții pentru încălzire, la energia termică din sezonul rece și la unele produse agricole. Restul bunurilor și serviciilor taxabile au 21%.
Ce cotă de TVA pui pe factură pentru o livrare făcută înainte de 1 august 2025?
Cota în vigoare la data faptului generator, adică la data livrării bunului sau a prestării serviciului (art. 281 alin. 1 și art. 291 alin. 4 din Codul fiscal). O livrare din iulie 2025 facturată în august 2025 rămâne la 19%, 9% sau 5%. Pentru un avans încasat sau o factură emisă înainte de livrare se aplică întâi cota de la acea dată, iar dacă livrarea are loc după schimbarea cotei, taxa se regularizează la cota nouă (art. 291 alin. 6). Un avans facturat cu 19% în iulie 2025 pentru o livrare din septembrie 2025 se regularizează la 21%.
Care este plafonul de TVA în 2026?
Plafonul este de 395.000 de lei cifră de afaceri anuală, conform art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, în forma modificată prin OG 22/2025 de la 1 septembrie 2025 (înainte era de 300.000 de lei). Sub plafon, o firmă sau un PFA poate aplica regimul special de scutire și nu adaugă TVA pe facturi. La depășirea plafonului trebuie să ceri înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii, iar TVA se aplică începând chiar cu tranzacția prin care ai depășit plafonul (art. 310 alin. 6).
TVA se rotunjește pe fiecare produs sau pe totalul facturii?
Codul fiscal nu stabilește o regulă de rotunjire: cere doar ca factura să arate baza de impozitare și suma TVA în lei pentru fiecare cotă (art. 319 alin. 20 lit. i și j). Facturile din RO e-Factura urmează standardul european EN 16931, în care TVA pentru fiecare cotă se calculează din totalul bazei acelei cote și se rotunjește la două zecimale (regula BR-CO-17). De aceea TVA adunat pe linii poate diferi cu câțiva bani: trei produse de 12,50 lei au câte 2,63 lei TVA, în total 7,89 lei, dar 21% din 37,50 lei înseamnă 7,88 lei.
Dacă în contract nu scrie nimic despre TVA, prețul include TVA?
Contează ce au convenit părțile: normele Codului fiscal tratează prețul ca incluzând TVA când așa s-a convenit sau la vânzările directe către populație fără factură (pct. 36 lit. b din normele la titlul VII). Când ANAF cere TVA ulterior, de exemplu după ce reîncadrează vânzările unei persoane fizice drept activitate economică, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în cauzele conexate C-249/12 și C-250/12 (Tulică și Plavoșin) că prețul stabilit fără nicio mențiune despre TVA se consideră că include taxa, dacă vânzătorul nu o poate recupera de la cumpărător. Taxa se scoate atunci din preț (× 21 / 121), nu se adaugă peste el.