După pierderea unei persoane dragi, familia se lovește repede de o realitate administrativă: fără un act anume, bunurile rămase nu pot fi folosite, vândute sau trecute pe numele moștenitorilor. Acel act este certificatul de moștenitor. El este documentul oficial, eliberat de notar, care dovedește cine sunt moștenitorii și ce cotă îi revine fiecăruia. Fără el, casa rămâne blocată în cartea funciară, conturile bancare ale defunctului nu pot fi accesate, iar mașina nu poate fi înstrăinată. Cum obții certificatul de moștenitor nu este complicat dacă știi pașii, dar procedura are câteva capcane, mai ales legate de termene și de situația în care moștenitorii nu se înțeleg. Ghidul de mai jos îți explică ce este, ce acte îți trebuie, cât costă și cum decurge totul, pas cu pas.
Pe scurt
- Certificatul de moștenitor se obține de la notarul public, la finalul dezbaterii procedurii succesorale.
- Nu există un termen legal fix pentru a-l obține, dar succesiunea ar trebui dezbătută în 2 ani de la deces, pentru a evita un impozit de 1% pe bunurile imobile.
- Dosarul se deschide la un notar din raza ultimului domiciliu al defunctului.
- Ai nevoie de certificatul de deces, actele de identitate ale moștenitorilor, actele de proprietate ale defunctului și anexa de la primărie.
- Procedura presupune declarația de acceptare a moștenirii și audierea a doi martori.
- Dacă moștenitorii nu se înțeleg asupra cotelor sau a bunurilor, notarul nu poate elibera certificatul, iar succesiunea se soluționează în instanță.
Ce este certificatul de moștenitor și la ce îți folosește
Certificatul de moștenitor este actul eliberat de notarul public la finalizarea dezbaterii succesorale, care atestă două lucruri esențiale: calitatea de moștenitor a persoanelor menționate în el și dreptul lor de proprietate asupra bunurilor rămase de la defunct, împreună cu cota-parte ce revine fiecăruia. Practic, este dovada legală că ești moștenitor și că bunurile din patrimoniul defunctului ți se cuvin, în proporția stabilită.
Fără acest certificat, moștenirea rămâne blocată juridic. Nu poți vinde apartamentul moștenit, nu îl poți înscrie în cartea funciară pe numele tău, nu poți retrage banii din conturile bancare ale defunctului și nu poți efectua niciun act juridic asupra bunurilor. De aceea, obținerea certificatului nu este o simplă formalitate, ci pasul indispensabil prin care intri efectiv în drepturile tale succesorale. Ce se întâmplă dacă amâni sau ignori complet această procedură este explicat în ghidul despre ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea.
Unde și când se deschide succesiunea
Dosarul succesoral se deschide la un notar public, iar competența este teritorială: notarul trebuie să fie din raza ultimului domiciliu al defunctului. Nu poți alege un notar din orice oraș; dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în București, procedura se face la un notar din București. Dacă din greșeală se deschid dosare la notari diferiți, prioritate are cel care a înregistrat primul cererea.
În ce privește termenul, legea nu impune un moment fix până la care trebuie obținut certificatul. Poți face succesiunea și la câțiva ani după deces. Există însă un termen fiscal foarte important: dacă dezbați succesiunea în 2 ani de la data decesului, nu plătești impozit pe transferul bunurilor imobile. După acest termen, moștenitorii datorează un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile moștenite. De aceea, deși nu ești obligat legal să te grăbești, financiar merită să nu depășești cei 2 ani. Un alt termen de reținut este că, dacă există testament, acesta trebuie prezentat notarului la deschiderea succesiunii.
„Certificatul de moștenitor se eliberează de notarul public și cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din acest patrimoniu.”
Ce acte îți trebuie
Pregătirea din timp a documentelor este cheia unei proceduri rapide. Deși lista exactă poate varia ușor în funcție de bunurile din masa succesorală, actele de bază cerute de notar sunt aceleași în majoritatea cazurilor.
Ai nevoie, în primul rând, de certificatul de deces al defunctului, în original. Apoi, de actele de identitate ale tuturor moștenitorilor și de actele care dovedesc legătura de rudenie cu defunctul, cum sunt certificatele de naștere și de căsătorie. Este necesară și anexa privind componența familiei, eliberată de primăria de la ultimul domiciliu al defunctului, care atestă cine sunt moștenitorii. La acestea se adaugă actele de proprietate ale bunurilor rămase: contractul de vânzare pentru imobile, extrasul de carte funciară, talonul și cartea de identitate pentru autovehicule, precum și dovezile privind conturile sau economiile defunctului. Dacă există testament, acesta se depune la notar. Notarul poate cere și un certificat de atestare fiscală de la primărie, care confirmă că defunctul nu are datorii la bugetul local.
Pașii pentru obținerea certificatului de moștenitor
Deschide dosarul la notar
Mergi la un notar public din raza ultimului domiciliu al defunctului și depune cererea de deschidere a procedurii succesorale, împreună cu certificatul de deces.
Depune actele necesare
Prezintă notarului actele de identitate, dovezile de rudenie, anexa de la primărie și actele de proprietate ale bunurilor defunctului.
Dă declarația de acceptare
Fiecare moștenitor declară dacă acceptă sau renunță la moștenire. Renunțarea se face expres și are consecințe definitive.
Audierea martorilor
Procedura presupune audierea a doi martori care confirmă componența familiei și calitatea de moștenitor a celor prezenți.
Stabilirea masei succesorale și a cotelor
Notarul identifică bunurile, eventualele datorii și stabilește cota fiecărui moștenitor, cu acordul tuturor.
Eliberarea certificatului
După semnarea actelor, notarul eliberează certificatul de moștenitor, care devine dovada oficială a calității tale și a dreptului de proprietate.
Deschide dosarul la notar
Mergi la un notar public din raza ultimului domiciliu al defunctului și depune cererea de deschidere a procedurii succesorale, împreună cu certificatul de deces.
Depune actele necesare
Prezintă notarului actele de identitate, dovezile de rudenie, anexa de la primărie și actele de proprietate ale bunurilor defunctului.
Dă declarația de acceptare
Fiecare moștenitor declară dacă acceptă sau renunță la moștenire. Renunțarea se face expres și are consecințe definitive.
Audierea martorilor
Procedura presupune audierea a doi martori care confirmă componența familiei și calitatea de moștenitor a celor prezenți.
Stabilirea masei succesorale și a cotelor
Notarul identifică bunurile, eventualele datorii și stabilește cota fiecărui moștenitor, cu acordul tuturor.
Eliberarea certificatului
După semnarea actelor, notarul eliberează certificatul de moștenitor, care devine dovada oficială a calității tale și a dreptului de proprietate.
Cât costă certificatul de moștenitor
Costul nu este o sumă fixă, ci se compune din mai multe elemente. Cea mai mare parte o reprezintă onorariul notarial pentru dezbaterea succesiunii, calculat procentual, în funcție de valoarea masei succesorale, potrivit unei grile stabilite. Cu cât valoarea bunurilor moștenite este mai mare, cu atât onorariul crește.
La acesta se adaugă taxe mai mici, dar necesare: taxa pentru verificarea și înregistrarea în registrele notariale de evidență a succesiunilor, eventuala taxă pentru certificatul de calitate de moștenitor și taxele pentru obținerea documentelor de la primărie. Dacă în masa succesorală există imobile, după eliberarea certificatului urmează intabularea dreptului de proprietate pe numele moștenitorilor, pentru care se plătește o taxă de carte funciară calculată la valoarea imobilului. Este important să întrebi notarul, de la început, o estimare a costului total, ca să nu ai surprize. Dacă vrei o imagine de ansamblu asupra cheltuielilor juridice în general, o găsești în ghidul despre cât costă un avocat.
Termenul de 2 ani îți poate economisi mulți bani
Ce faci dacă un moștenitor lipsește sau nu sunteți de acord
Procedura notarială funcționează perfect atâta timp cât toți moștenitorii sunt de acord. Certificatul de moștenitor se poate elibera doar dacă există consens asupra calității de moștenitor și a cotelor. Când acest acord lipsește, apar blocaje pe care trebuie să le cunoști.
Dacă un moștenitor refuză să se prezinte sau să semneze, notarul nu poate ignora acest lucru, ci îl menționează, iar procedura se poate bloca. Mai grav, dacă între moștenitori există un conflict real, de exemplu se contestă cine are dreptul la moștenire sau cum se împart bunurile, notarul nu poate elibera certificatul. În acest caz, succesiunea nu se mai rezolvă la notar, ci se soluționează în instanță, prin proces. Tot instanța decide și atunci când unul dintre moștenitori consideră că i-a fost încălcată partea garantată de lege. Care este această parte intangibilă și cine beneficiază de ea afli din ghidul despre rezerva succesorală.
Întrebări frecvente despre certificatul de moștenitor
