Dacă începe războiul în România: cine e chemat la armată

Când știrile vorbesc despre conflicte în regiune, întrebarea apare inevitabil: ce se întâmplă cu tine dacă începe războiul în România? Răspunsul juridic e mai liniștitor decât zvonurile de pe rețelele sociale. Mobilizarea și starea de război nu apar peste noapte și nu se anunță prin mesaje anonime: ele se declară de Parlament și de Președinte, prin acte publicate în Monitorul Oficial.

Mai jos găsești, pe baza textelor de lege în vigoare, cine poate declara mobilizarea, cine are obligații militare și până la ce vârstă, cine e scutit sau poate primi amânare, ce riști dacă nu te prezinți și ce drepturi păstrezi la locul de muncă. Am inclus și modificările aduse Legii nr. 446/2006 prin Legea nr. 5/2026, inclusiv regulile noi pentru românii aflați temporar în străinătate. Articolul nu face previziuni despre conflicte, ci explică doar ce prevede legea.

Cine poate declara starea de război și mobilizarea în România?

Constituția împarte această decizie între Parlament și Președinte, tocmai ca să nu poată fi luată de o singură persoană. Potrivit art. 65 alin. (2) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul se reunesc în ședință comună pentru declararea mobilizării totale sau parțiale, pentru declararea stării de război și pentru suspendarea sau încetarea ostilităților militare.

Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare și al stării de război detaliază rolurile:

• Parlamentul declară, prin hotărâre în ședință comună, mobilizarea parțială sau totală, demobilizarea și, în exclusivitate, starea de război (art. 6).
• Președintele României poate declara mobilizarea prin decret, contrasemnat de primul-ministru, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. Doar în cazuri excepționale decretul se supune aprobării ulterior, în cel mult 5 zile (art. 7).
• Consiliul Suprem de Apărare a Țării coordonează activitățile pe timpul mobilizării și al războiului, iar Ministerul Apărării Naționale îi înaintează propunerile de declarare a mobilizării (art. 14 și art. 27).

Dacă România ar fi atacată, art. 92 alin. (3) din Constituție permite Președintelui să ia imediat măsuri pentru respingerea agresiunii, cu obligația de a informa Parlamentul printr-un mesaj. Parlamentul se convoacă de drept în 24 de ore dacă nu e în sesiune și își continuă activitatea pe toată durata mobilizării sau a războiului.

Pentru tine contează un detaliu practic: hotărârea Parlamentului sau decretul Președintelui se publică imediat în Monitorul Oficial, Partea I, și se transmite populației prin toate mijloacele de comunicare în masă (art. 8 și 9 din Legea nr. 355/2009). Actul trebuie să precizeze motivele, tipul mobilizării, zonele vizate și drepturile al căror exercițiu se restrânge. Fără un asemenea act oficial, nu există mobilizare.

Ce înseamnă mobilizarea și ce se schimbă dacă începe războiul în România?

Legea definește starea de mobilizare ca totalitatea măsurilor extraordinare, pregătite pe timp de pace, care se aplică atunci când apare sau e iminentă o amenințare gravă la adresa suveranității, independenței sau integrității teritoriale a țării (art. 1 din Legea nr. 355/2009). Starea de război înseamnă măsurile extraordinare luate pentru exercitarea dreptului statului la autoapărare individuală sau colectivă (art. 2).

Mobilizarea poate fi parțială, adică limitată la anumite județe sau la anumite structuri ale forțelor de apărare, ori totală, pe întreg teritoriul țării (art. 3). Nu orice mobilizare înseamnă război și nu orice mobilizare îi privește pe toți cetățenii.

Ce se schimbă concret pentru populație:

• Serviciul militar redevine obligatoriu. Legea nr. 395/2005 a suspendat armata obligatorie pe timp de pace, dar art. 3 prevede că pe durata stării de război, a mobilizării și a stării de asediu executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii.
• Unele drepturi pot fi restrânse, cu respectarea Constituției (art. 4 din Legea nr. 355/2009). Restrângerea trebuie să fie proporțională și nediscriminatorie, potrivit art. 53 din Constituție.
• Autoritățile militare pot emite ordonanțe militare obligatorii (art. 19). Pe timp de război, acestea pot interzice demisia persoanelor cu sarcini la mobilizare, accesul în zone de risc, folosirea aparatelor de zbor sau iluminatul, pot impune adăpostirea populației și pot suspenda permisele de armă. Dacă ai în plan o demisie cu preaviz și lucrezi într-o instituție cu atribuții la mobilizare, o asemenea ordonanță o poate bloca.
• Persoanele fără obligații militare pot fi chemate doar pentru prestări de servicii în interes public, potrivit legii (art. 26 alin. 3).

Pe timp de pace, unii rezerviști primesc totuși ordine de chemare. Asta nu înseamnă mobilizare: legea permite concentrarea rezerviștilor pentru instruire de până la 15 zile calendaristice pe an (art. 17 din Legea nr. 446/2006), iar centrele militare te pot chema pentru clarificarea situației militare de cel mult trei ori pe an (art. 51).

Cine este chemat la armată în caz de război și până la ce vârstă?

Constituția stabilește regula de bază la art. 55: cetățenii au dreptul și obligația să apere România și pot fi încorporați de la 20 până la 35 de ani, cu excepția voluntarilor. Detaliile sunt în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, modificată substanțial prin Legea nr. 5/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 10 din 9 ianuarie 2026.

Legea împarte persoanele care pot fi chemate în câteva categorii distincte. Prima și cea mai numeroasă sunt cetățenii încorporabili: bărbați, cetățeni români, cu vârste între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru serviciul militar (art. 7 alin. 1). La cerere, un tânăr poate fi încorporat imediat după 18 ani, dar limita maximă rămâne 35 de ani (art. 23).

Aptitudinea nu se presupune. Fiecare persoană trece prin comisia locală de recrutare-încorporare de pe lângă centrul militar, care face examinarea medicală și testarea psihologică și decide dacă ești apt, conform baremului medical aprobat prin hotărâre a Guvernului (art. 27 și 28).

A doua categorie sunt rezerviștii. Sunt luați în evidență ca rezerviști cetățenii români, bărbați și femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, precum și, de la modificarea din 2026, foștii polițiști și polițiști de penitenciare (art. 14). La starea de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război, rezerviștii sunt concentrați sau mobilizați potrivit nevoilor instituțiilor de apărare (art. 3 alin. 5^1). Pentru ei limita nu e 35 de ani: soldații și gradații în rezervă rămân în evidența militară până la 55 de ani, împărțiți în clasa I (până la 45 de ani), clasa a II-a (46-50 de ani) și clasa a III-a (51-55 de ani), conform art. 41. Cadrele militare în rezervă rămân în evidență până la vârsta prevăzută de legea lor.

A treia categorie sunt rezerviștii voluntari, care au semnat un contract cu o instituție de apărare și se prezintă în termenul stabilit în acel contract.

Femeile pot îndeplini, la cerere, orice formă a serviciului militar (art. 7 alin. 2), dar nu intră în categoria cetățenilor încorporabili. O femeie poate fi chemată ca rezervistă doar dacă are deja această calitate, de exemplu pentru că a fost militar sau polițist.

Există și situația mobilizării la locul de muncă: cei care lucrează în instituții publice și la operatori economici cu atribuții în domeniul apărării își continuă activitatea la serviciu, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului (art. 21).

Cine este scutit de armată sau poate primi amânare?

Legea face diferența între trei situații: persoanele care nu îndeplinesc deloc serviciul militar, cele scutite și cele care primesc doar o amânare.

Nu îndeplinesc serviciul militar și sunt scoși din categoria cetățenilor încorporabili, potrivit art. 6 din Legea nr. 446/2006:

• cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical;
• personalul hirotonit sau ordinat al cultelor religioase recunoscute de lege, deservenții oficiali ai acestora și călugării cu o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani;
• persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecată, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Sunt scutiți recruții care sunt întreținători unici de familie și contribuie efectiv la întreținerea acesteia, dacă: soția e bolnavă și încadrată în gradul I sau II de invaliditate; au copii minori, iar soția a decedat; părinții au împlinit vârsta standard de pensionare; ambii părinți sunt invalizi de gradul I sau II ori părintele rămas în viață se află într-una dintre aceste situații (art. 32). Sunt scutiți și unicii susținători ai fraților invalizi de gradul I sau II.

Amânarea de la încorporare se acordă, conform art. 34, recruților găsiți bolnavi de una dintre bolile din baremul medical, elevilor de liceu la zi sau seral și celor de la școlile postliceale până la absolvire, celor cu greutăți familiale deosebite descrise expres în lege (de exemplu, recrutul cu cel puțin 2 copii minori sub 7 ani) și unicilor susținători ai fraților minori. Studenții nu apar în această listă.

Cine decide: comisia locală de recrutare-încorporare, care îți comunică hotărârea în scris (art. 28). Dacă nu ești de acord, poți face contestație la comisia județeană de analiză a contestațiilor în cel mult două zile de la comunicare; ea trebuie soluționată în maximum 5 zile (art. 29). După epuizarea acestei căi, te poți adresa instanței.

Când motivul scutirii sau al amânării dispare, poți fi chemat din nou, dacă nu ai împlinit 35 de ani (art. 36). Cei care refuză arma din motive religioase sau de conștiință execută un serviciu alternativ (art. 4).

Ce riști dacă nu te prezinți la ordinul de chemare?

Aici apar cele mai multe confuzii, pentru că sancțiunea depinde de momentul în care ești chemat. Pe timp de pace, majoritatea faptelor sunt contravenții, adică se sancționează cu amendă. În timp de război sau pe durata stării de asediu, aceleași comportamente devin infracțiuni prevăzute de Codul penal, în titlul dedicat faptelor contra capacității de luptă a forțelor armate:

• Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare, în termenul din ordinul de chemare: închisoare de la 2 la 7 ani (art. 435 alin. 1). Aceeași pedeapsă se aplică și celui care nu se prezintă la unitatea la care a fost repartizat sau, dacă execută serviciul alternativ, la angajator.
• Sustragerea de la luarea în evidența militară, de la selecție sau de la stabilirea aptitudinilor: amendă pe timp de pace, dar închisoare de la 1 la 5 ani în timp de război (art. 434).
• Dezertarea în timp de război, adică absența de la unitate peste 24 de ore: închisoare de la 3 la 10 ani (art. 414 alin. 3).
• Refuzul de a presta servicii în interes public, pentru cei chemați legal în acest scop: închisoare de la 6 luni la 2 ani, cu acțiune penală pusă în mișcare doar la sesizarea comandantului centrului militar (art. 42 din Legea nr. 355/2009).

Ultima pedeapsă e des prezentată greșit ca sancțiune pentru cei care nu merg la luptă. Ea privește prestările de servicii în interes public, nu neprezentarea la mobilizare. Pentru neprezentarea la mobilizare în timp de război se aplică art. 435 din Codul penal. Dacă ajungi într-o asemenea situație, discută cât mai repede cu un avocat de drept penal.

Amenzile contravenționale din art. 80 și 81 ale Legii nr. 446/2006 sunt exprimate în puncte-amendă, iar un punct valorează 20% din salariul minim brut pe economie. La salariul minim de 4.325 lei, în vigoare de la 1 iulie 2026 (HG nr. 146/2026), un punct înseamnă 865 de lei. O parte dintre aceste contravenții au fost reformulate prin Legea nr. 5/2026, cu aplicare de la 8 februarie 2026:

• refuzul de a primi ordinul de chemare și întârzierea nejustificată la recrutare, concentrare sau mobilizare pe timp de urgență, asediu, mobilizare sau război: 8-16 puncte, adică 6.920-13.840 lei;
• neprezentarea pentru clarificarea situației militare sau la exercițiile de mobilizare: 2-6 puncte, adică 1.730-5.190 lei;
• pierderea sau deteriorarea documentelor militare ori neprezentarea, înainte de plecarea din țară, pentru predarea livretului militar sau a adeverinței de recrutare: 1-2 puncte, adică 865-1.730 lei.

Neprezentarea poate fi însă motivată, conform art. 68: dacă ești bolnav și nu te poți deplasa (cu certificat medical), dacă a murit un membru al familiei (părinte, soție, copil, unul dintre socri, frate sau soră) ori în caz de forță majoră dovedită cu acte de la autoritățile locale. Tu, familia ta sau angajatorul trebuie să anunțați imediat centrul militar, iar actele justificative se depun în 15 zile.

Amenzile se aplică după regulile generale ale contravențiilor (OG nr. 2/2001), deci un proces-verbal pe care îl consideri nelegal poate fi atacat prin plângere contravențională.

Ce drepturi ai ca angajat dacă ești concentrat sau mobilizat?

Mulți se tem că, dacă sunt chemați la armată, își pierd locul de muncă. Legea nr. 446/2006 spune clar contrariul și pune obligații stricte în sarcina angajatorului.

Contractul se suspendă, nu încetează. Contractele de muncă ale salariaților chemați pentru serviciul militar în termen, pentru concentrare, mobilizare sau exerciții de mobilizare se suspendă în condițiile legii (art. 73 alin. 1). Angajatorul este obligat să suspende raportul de muncă și să îți păstreze locul de muncă pe toată durata cât îți îndeplinești îndatoririle militare (art. 46 lit. d).

Nu poți fi concediat pe durata suspendării, cu o singură excepție: dizolvarea firmei sau desființarea instituției. Chiar și atunci, angajatorul sau agenția de ocupare trebuie să îți asigure cu prioritate un loc de muncă echivalent în aceeași localitate ori reconversie profesională gratuită (art. 73 alin. 2). Postul tău poate fi ocupat între timp doar cu un contract pe durată determinată (art. 73 alin. 3).

Perioada contează la vechime și la pensie. Timpul în care ești concentrat sau mobilizat constituie vechime în muncă sau în serviciu și stagiu de cotizare la sistemul public de pensii (art. 3 alin. 6). Pe durata serviciului militar primești aceleași drepturi bănești ca personalul activ din categoria în care ești încadrat (art. 74).

Alte drepturi concrete:

• dacă ești chemat pentru încorporare ca militar în termen, angajatorul îți plătește toate drepturile la zi, inclusiv compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat (art. 72);
• dacă ești chemat la centrul militar pentru clarificarea situației sau la exerciții de mobilizare, ai dreptul la concediu suplimentar plătit de cel mult 5 zile, pe baza adeverinței de la centrul militar (art. 75);
• după trecerea în rezervă sau trimiterea acasă, trebuie să te prezinți la locul de muncă în 30 de zile (art. 69).

Angajatorul care nu suspendă contractul sau nu îți păstrează postul riscă o amendă de la 160 la 200 de puncte, adică 138.400-173.000 lei la valoarea actuală a punctului (art. 81 alin. 2). Dacă ți se încalcă aceste drepturi, un avocat în dreptul muncii te poate ajuta să le recuperezi.

Ce obligații au românii aflați în străinătate dacă începe războiul?

Aceasta e una dintre cele mai importante schimbări aduse de Legea nr. 5/2026, care a introdus în Legea nr. 446/2006 un articol nou, art. 8^1, în vigoare din 12 ianuarie 2026.

Regula generală: cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii trebuie să se prezinte la locul, data și ora din ordinul de chemare. Pentru cei plecați temporar din țară există o regulă specială. La instituirea stării de asediu sau la declararea mobilizării ori a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în străinătate, trebuie să se prezinte în cel mult 15 zile calendaristice de la notificare la centrul militar în evidența căruia se află, pentru clarificarea situației militare și, după caz, pentru primirea ordinului de chemare.

Notificarea înseamnă o înștiințare oficială scrisă trimisă la adresa ta de domiciliu din România. Forma și conținutul ei se stabilesc prin normele de aplicare a legii, aprobate prin hotărâre a Guvernului. Practic, dacă locuiești temporar în altă țară, contează ca cineva de acasă să îți poată transmite corespondența oficială.

Rezerviștii voluntari aflați în străinătate se prezintă la structura în care sunt încadrați, în termenul din contractul lor (art. 8^1 alin. 4). Iar Codul penal prelungește cu 10 zile termenele de prezentare pentru cei care se află în străinătate atunci când sunt chemați (art. 435 alin. 3).

Alte reguli utile:

• evidența militară a celor aflați în străinătate mai mult de 45 de zile se ține de centrul militar de la domiciliu (art. 50);
• recruții și rezerviștii trebuie să predea la centrul militar, înainte de plecarea în străinătate, adeverința de recrutare, livretul militar și ordinul de chemare la mobilizare, după caz, și să le ridice la întoarcere (art. 67 lit. b);
• cei cu cetățenie dublă sau multiplă îndeplinesc serviciul militar la asediu, mobilizare sau război conform acordurilor dintre România și celălalt stat; în lipsa unui acord, se aplică regulile generale (art. 8 alin. 2 și 3).

Art. 8^1 vizează expres persoanele cu domiciliul în România. Dacă ai domiciliul stabilit în străinătate, situația ta depinde de evidența centrului militar, așa că merită să o clarifici direct cu acesta.